Snorkeling

Data: 02.08.09 - 12.08.09
Participanti: just me
Locatie: Muntenegru - Adriatic Sea

Cu ocazia vacanţei noastre în Muntenegru pot spune că am descoperit un sport nou, pentru mine cel putin, părea interesant şi am profitat de ocazie ca să vad despre ce este vorba. Acest sport se numeste snorkeling.

Ce este snorkelingul?

Snorkelingul este sportul de scufundare/înot de suprafaţă cu ajutorul unei măşti de scufundare, al unul tub numit snorkel şi labe (swimfins). Dacă apa este rece se poate folosi un costum de neopren. Folosind acest echipament permite snorkelerului să se bucure de atracţiile de sub apă pentru perioade lungi de timp, cu un efort fizic relativ mic.



Aceasta este o activitate de agrement, în special în staţiunile tropicale şi locaţii pentru scuba diving, dar se poate practica oriunde apa este limpede. Atracţia principală a snorkeling-ului este posibilitatea de a observa viaţa subacvatică într'un cadru natural fără echipament complicat şi fără cursurile necesare pentru scuba diving.



Snorkeling nu necesită o pregătire specială, doar capacitatea de a înota şi de a respira prin Snorkel. Ca şi în cazul scuba-diving-ului este întotdeauna recomandat ca nici un snorkel sa nu fie singur, ci mai degrabă cu un prieten, un ghid sau un grup.



Snorkelerii ar trebui să fie conştienţi de faptul că pot fi expuşi la soare pentru perioade lungi de timp şi pot suferi arsuri (chiar dacă este uşor scufundat)fără sa observe. Purtarea unui costum de izopren sau o crema cu protectie ridicata va reduce riscul de arsuri solare. Snorkelingul este posibil, în aproape orice apă, dar de preferinta cu valuri minime, apa calda si limpede care sa contina si ceva interesant de vazut (plante, pesti). În general in recife de mică adâncime 3 la 5 m (10 până la 15 de metri).



Acum că am vorbit puţin despre ce este acest sport şi cum se "manâncă" el, am să povestesc experienţa mea legată de snorkeling. Mă duc într-o dupamiază la un magazin imi iau cele necesare, şi galop în mare, mândră de noile mele achiziţii. Din păcate în acea locaţie unde m-am gândit eu să mă scufund nu era foarte limpede apa şi nu vedeam mare lucru. Dezamăgire totală. Am testat în acea dupăamiază echipamentul în pişcină, dar nu era indeajuns. În următoarele zile am mers la o plajă faină cu nisip şi apă foarte limpede. Se vedea tot fundul mării cu plante, bolovani, şi multi peşti. Era ceea ce căutam eu.



A fost o experienţă unică, deşi mi-a plăcut am avut o senzaţie ciudată la un moment dat, numai eu ăn toată apa aia, era un pic rece, nu prea era lume, în jurul meu numai peşti şi o apă foarte adâncă. Am trecut repede peste şi am continuat să explorez fundul mării. Nu se poate explica în cuvinte cum este, trebuie să vezi cu ochii tăi. Nu se compară cu coralii sau cu pestii exotici pe care ii poti întâlnii în oceane, dar tot poţi vedea destule şi în mare şi să rămâi cu o experienţă plăcută.





Părerea mea este că în marea noastră neagra nu poti practica acest sport pentru că nu ai ce vedea, poate niste peştişori minusculi, valuri destul de evidente,pungi şi pahare de bere, iar apa este cam opaca bine, de abia zăresti în ea vreun obiect. Poate mă inşel, poate alţii au văzut ce eu nu am reuşit să văd, asta e părerea mea personală.

Turul Banatului 2009

Data: 26.08.09 - 30.08.09
Participanti: Tibi, Laur, Carla, Miha, Patrick, Remus, Alex, Fish, Gil, Lory, George, Dany, Andrei, Marius, George
Locatie: Timişoara - Buzias - Reşita - Herculane - Orşova - Oraviţa - Moraviţa - Timişoara
Poze: www.ciclism.tibiscus.ro

TRASEUL
Traseul turului este următorul:
- miercuri 26 august: Timişoara - Buziaş - Vermeş - Berzovia - Bocşa - Reşiţa - Caraşova (107,4 km) - vizualizează pe www.bikemap.net
- joi 27 august: Caraşova - Anina - Bozovici - Lăpuşnicel - Mehadia - Băile Herculane (91,1 km) - vizualizează pe www.bikemap.net
- vineri 28 august: Băile Herculane - Topleţ - Orşova - Ieşelniţa - Dubova (50 km) - vizualizează pe www.bikemap.net
- sâmbătă 29 august: Dubova - Sviniţa - Berzasca - Moldova Nouă - Naidăş - Nicolinţ - Răcăşdia (101,3 km) - vizualizează pe www.bikemap.net
- duminică 30 august: Răcăşdia - Oraviţa - Grădinari - Jamu Mare - Moraviţa - Deta - Jebel - Timişoara (113,3 km) - vizualizează pe www.bikemap.net

Reuşim să ne adunăm, aşa cum ne-am planificat, la sediul Clubului Sportiv Tibiscus, miercuri 26 august între orele 7 - 7.30. Împachetăm, ne împărţim sarcinile, staţiile de emisie-recepţie, iar la 7.50 plecăm - kilometrul 0 al aventurii.



Stateam si ma gandeam asa...oare pot sa duc atatia km? oare m-am gandit bine ca asta vreau sa fac...hmm, o sa vedem, ii dam drumul si constatam pe parcurs :D

ZIUA 1
Cu circa 25 km/h, flancaţi de maşinile lui Tibi şi Laur, însoţiţi de Bogdan care ne face poze, reuşim să parcurgem, pe cele 20 grade ale dimineţii, drumul Moşniţa Nouă - Chevereşu Mare - Bacova - Buziaş (34 kilometri, 90 de minute)

Din pacate eu a trebuit să sar peste prima parte că de la Mosniţa imi tot sărea lanţul la bike şi era cumplit, ceva nu era ok, Dany a zis k rezolva problema dar la Buziaş, asa ca pana acolo i'am tinut companie lui Laur în maşina. La Buziaş stăm o jumătate de oră, facem ultimele retuşuri şi de aici cap-compas Silagiu - Izgăr - Vermeş - Berzovia, în 2 ore (din care 20 de minute pauză) ajungem la kilometrul 66 al excursiei. Din punctul meu de vedere era ok, nu am obosit foarte tare dar nici usor nua fost, idiotul ala de lanţ continua să sară când schimbam vitezele şi ma dispera la culme.




Miha a venit cu ideea sa facem schimb de bikeuri, nu era corect sa se chinuie ea cu bikeul meu cretin. Luăm prânzul la birtul domnului Isac (ciorbă de pui, cartofi piure cu pulpe de pui şi murături), un meniu excelent. Iar la ora 14, după o siestă de 30 minute, plecăm mai departe pe traseul Bocşa - Cîlnic - Reşiţa, încă 34 de kilometri la... 34 de grade în aer. Aici ne facem cumpărăturile, profităm şi de o pauză de 30 minute, apoi pe urcarea spre Caraşova parcurgem ultimii 17 km din cei 117 ai primei zile. Ne cazăm, o parte la pensiune şi o parte la corturi. Mâncăm, tragem un foc de tabără, iar de la ora 22 unii o luăm spre pensiune pentru meciul de fotbal iar ceilalţi la somn.

ZIUA 2
Ne trezim cu greu la ora 7 şi constatăm că, spre deosebire de ediţia de anul trecut, acum la Caraşova sunt vreo 10 grade - cu plus. Împachetăm corturile, luăm un mic dejun bogat, pregătim şi la 8.30, începem a doua zi de excursie. Până la prânz o luăm pe ruta Caraşova - Anina (pauză 30 minute) - Paralela 45 (pauză de foto-shooting 45 minute) - Bozovici, ajungând astfel după 57 km şi 3h20m la kilometrul 174 al excursiei (57 al zile a 2-a).





Primii 8.2 km din traseu de la Caraşova catre Anina incepea cu o caţarare de toate zilele iar muschii mei deja obositi nu cred k erau în stare să duca aşa de dimineaţă asa ca am decis sa ii fac in maşină şi sa fac poze cu ocazia asta. Drumul până la Paralela 45 a fost mai mult decât excelent, racoare din plin, circulaţie aproape inexistentă, era un vis, numai noi şi pădurea. După ce am terminat cu foto-shooting'ul de la Paralela 45 neţam grăbit sa ajungem odata la Bozovici să mancăm de prânz.

Urmează un nou prânz (ciorbă de legume, paste cu sos şi grătar de pui, salată, clătite) iar la 16 pe o mega caniculă şi cu burţile pline plecăm spre Prilipeţ - Prigor - Borlovenii Noi - Globu Craiovei - Petnic - Iablaniţa - Băile Herculane - Campingul 7 Izvoare (63 km în peste 3 ore de pedalat), ocazie cu care încheiem cei 120 km ai zilei a 2-a (237 km total). În Herculane, "domnii" se duc la pensiune, noi ceilalţi punem corturile, mâncăm, facem o baie fierbinte şi la 23 ne culcăm obosiţi.

ZIUA 3
Azi e o zi mai scurtă aşa că ne trezim la 8, (pe la 6:30 Miha ma trezeşte şi imi spune că afară plouă, hmm, total neplăcut, dar din fericire nu ţine mult, câţiva stropi doar) mâncăm şi ne hotărâm să plecăm la renumitele băi fierbinţi.





Dar se pune ploaia din nou, aşa că strângem corturile, împachetăm şi plecăm cu toate alea-alea la baie. O baie scurtă în apa fiartă şi cu miros de ouă clocite, o baie şi mai scurtă imediat după aia în Cerna, apoi plecăm spre centrul staţiunii la o cafea şi un suc. Eu nu am avut nicio baie in plan, imi era mult prea lene sa ma schimb apoi din nou si tot aşa, am preferat sa stau cu Dany si Patrick sa admiram peisajul şi să facem poze.

Nici n-am ajuns bine şi ploaia uşoară se transformă într-un adevărat potop, care ne sileşte să stăm o oră la prăjituri, suc şi cafele. La ora 13 ne pornim spre Orşova, ne ia o oră să facem cei 21 km pe drumul european, strânşi între cele două maşini de asistenţă, depăşiţi şi claxonaţi de şoferii miraţi să ne vadă într-o asemenea formaţie. La Orşova servim prânzul (supă sau ciorbă, cartofi cu pui, porc sau peşte, salată) şi încercăm nişte cumpărături la SPAR - dezamăgire totală, nimic de cumpărat, noroc că mai încolo e un PENNY MARKET cu de toate.




Plecăm apoi pe traseul de după-masă: Orşova - Eşelniţa - campingul Mraconia - campingul nostru, unde pe un teren excelent găsit de Fish şi Gil punem corturile într-o poiană mare, liniştită şi mărginită de un pârâu rece şi curat. Astfel ajungem la kilometrul 289 al excursiei noastre şi mâncăm, facem un foc, povestim şi la 23 plecăm spre odihna care să ne asigure energia pentru ziua de mâine - cea mai grea din tur.

ZIUA 4
Ne trezim înainte de ora 7 pentru a putea pleca la timp (groaznic, somn...frig şi niic un chef de a manca asa pe fuga dar asta e), constatăm că sunt 8 grade, mâncăm, ne adunăm lucrurile şi reuşim ca la ora 8.15 să fim la Dubova, acolo unde "domnii" colegi au dormit la pensiune.




Plecăm: Dubova - Sviniţa - Cozla - Berzasca - Liubcova - pensiunea LA DEYAN (75 km în 4,5 ore), drumul a fost superb, nu foarte circulat dar îndeajuns, din pacate era foarte cald, sufocant deadreptul, nici un pic de umbra, numai soare si asfalt incins, isostarul din bidonul meu era fiert, puteam spune ca beau ceai cald, intre timp m'a luat si o durere de muschi, nu tocmai placută, cum Miha nu mai avea aspirina la ea a trebuit sa apelam la Tibi, sa ne astepte undeva într'o parcare pentru a lua o pastilă.

Dar pănă la Tibi mai aveam de mers mult si bine, imi tot ziceam, după curba următoare asa ca să treacă timpul mai repede, dar nu a fost chiar asa, au trecut multe curbe pană când în sfârşit vedem maşina parcată la umbră, mai erau acolo Lory şi Marius.





Rutieristii cred că ajunseseră la Restaurant deja, împreună cu Fish care e trialist de meserie dar care a tras excelent cot la cot cu rutieristii pe un mountain bike, atâta forţă nu am mai vazut dar nimic nu e imposibil nu? Stam puţin la umbra cat sa beau apa rece, un pic de gel şi o pastila de L-Carnitină, am avut o tentativă de a ma da cu bengay pe genunchi că parcă simţeam asa un mic disconfort, dar mare mi'a fost mirarea când am constatat că s'a topit sau s'a stricat nu stiu exact da curgea din el o zeama galbenă, in loc de cremă albă. Asta e, am dat asa si culmea că a avut efect :))




Apoi ii dam bătaie sa ajungem in timp util la masa, am tras tare si l'am surprins pe Tibi care ne astepta mult mai târziu sa ajungem. Aici prânzul (ciorbă, cartofi cu carne, salată, îngheţată) într-o plăcută răcoare şi apoi ne întoarcem în iad - 37 de grade la umbră, dar noi pedalăm (mă rog, unii conduceau) în plin soare. Mai grea această etapă, urcuşurile şi căldura îşi spun cuvântul, aşa că de la 15 la 17 parcurgem traseul Coronini - Moldova Veche - Moldova Nouă (aici 30 de minute cumpărături la PENNY MARKET pentru diseară) - Măceşti - Pojejena - Radîmna - muntele Piatra Albă (35 km).

O pauză de o oră de refacere şi plecăm mai departe, de data asta avem de parcurs doar distanţa Nicolinţ - Răcăşdia (21 km, mai puţin de o oră de pedalat). Aici ne cazăm, ca şi anul trecut, la casa lui Alex, unde facem o binemeritată baie, pregătim cu toţii cartofi, mici şi grătar pe care bucătarul Lory le prepară şi le devorăm cu poftă maximă. Apoi punem capăt zilei a 4-a şi bifăm cei 131 km din totalul de 418 de până acuma.

ZIUA 5
Ne trezim pe ploaie la ora 7, apoi ne punem să mâncăm şi să ne adunăm lucrurile înşirate prin toată casa, aşa că cu greu la ora 9.15 părăsim Răcăşdia pe ruta Oraviţa (pauză de alimentare auto) - Greoni - Grădinari - dealu Cacova - Comorâşte - Lăţunaş - Jamu Mare - Gherman - Moraviţa (57 km în 3 1/4 ore de pedalat numai prin ploaie). Eu am dat un mare skip la aceasta parte, imi era ingrozitor de frig şi mă dureau muschii, asteptam sa trecem de ultima căţărare să ma sui si eu pe bike, da pănă la Moraviţa nu s'a intamplat asta.

Aici luăm prânzul (cartofi pai cu grătar de piept de pui. salată, suc) în linişte că s-a oprit ploaia, ne facem siesta şi planurile pentru ultima etapă, aşa că de la 14 la 18 parcurgem traseul Moraviţa - Deta - Voiteni (aici 30 de minute de refacere) - Jebel - Şag (iarăşi pauză 15 minute) - intrare Timişoara, unde ajungem la o temperatură de 20 de grade, după 50 de kilometri parcurşi în nici 3 ore. S'a mers repede, am stat la Laur in trena maşinii cu randul si a fost ok, s'a mers si cu 26-28 km/h nu pare cine stie ce, dar sa ii dau constantat asa vreo 15 km e ceva, cel putin pentru mine care nu merg mai deloc pe bike.

Reuşim să parcurgem traseul urban care încheie Turul 2009 în 35 de minute pe traseul Calea Şagului - Piaţa Sf. Maria - bv. Vasile Pârvan - str. Ofcea - str. Daliei - sediul Clubului Sportiv Tibiscus, acolo unde duminică 30 august la ora 17.50 marcăm sfârşitul celor 5 zile de distracţie, 538 kilometri de pedalat, nopţi în cort şi zile sub soare dogoritor sau pe ploaie.

Lasând deoparte căldura, ploaia, efortul fizic, pot spune ca a fost o experienţă excelentă pe care am sa o repet cu drag. E a doua oară cand am mers pe bike pe distanţă mare, nu credeam că voi duce pentru că nu am condiţie fizică, dar se pare că nu am facut sport degeaba toata viaţa şi-a adus aportul in acest tur.