Liman Bike Race 2010

Data: 01-02.05.2010
Participanti: Clubul Sportiv Tibiscus
Locatie: Valea lui Liman
Poze:

Ziua 1 - Sambata

Ca o paranteza vineri dupamasa am facut ultimele cumparaturi la auchan, telefoane peste telefoane, ala numai vine cu X, Y numai poate sa vina cu Z, si tot asa, mai vrea sa vina si ala, dar nu are cu ce, asa a fost aproape toata ziua de vineri, nebunie curata, nu stiu cum Marius nu s-a zapacit de tot, dar intr-un final am reusit sa ii imbarcam pe toti. Sambata dimineata, 1 mai, toata lumea pregatita de gratare si mici in aer liber noi ne urcam in masini pentru a ajunge cat mai devreme la Liman, ultimele pregatiri pentru concurs. Un concurs frumos si asteptat de multa lume. Intalnirea s-a facut la 8 dimineatza la club, s-au impartit oamenii, bagajele, bike-urile si intr-un final plecam. Totul a fost bine pana la un moment dat cand Sergiu da prin statie ca din masina lui Andrei iasa fum negru si sa oprim in prima parcare. Eram in apropiere de xxxxxx am tras toti pe dreapta intr-o parcare dar nu si Andrei, la 100 de m in spate dupa o curba Andrei ramane cu masina fara sa mai porneasca, si stam, si stam...si Andrei vrei sa venim? Nu, si stam...si pana la urma Tele Dumitra merge la el, ridica capota si nimic, groaznic, ce naiba sa aibe, pana la urma baietii imping la masina si o aduc in parcare, ne uitam ca prostii la ea, apoi un domn care avea si el masina asemanatoare sau la fel, se uita, sufra in ceva, ma rog nu ma pricep asa ca am sa trec peste, idea e ca totul era degeaba, ne punem apoi si descarcam bagajele si suportul cu bike-uri si mutam tot pe masina Laurei, si intr-un final plecam.

Ajungem la Liman, parcam masina si incepem sa ne invartim pe acolo, era ora 12, sau putin dupa 12, camerele nu erau gata, ok, nu e asta o problema, ma duc la masina, scotocesc prin bagaj, scot ce imi trebuie si ma schimb in masina. Sergiu, hai hai, k pierdem timp sa plecam odata pe traseu, tipic Sergiu mereu grabit. Nu am mancat nimic decat la 7 dimineatza, 2 feli de paine prajita cu sunca si branza si o cafea la plic. Imi era foame, logic, iau 2 Corny in buzunar la bluza, 2 bidoade de Isostar si DetroEnergy si merem. Nu am mai pedalat din turul banatului :))) imi vine sa rad cand ma gandesc, imi place dar, tot timpul e un dar si o lene aici. Ma sui pe bike si dai la pedala, drum de bolovani, fain, e ok, ma scutura de parca asi merge cu carutza, dar e ok, raman in urma nici nu imi pasa, incerc sa ma dumiresc cum se schimba vitezele alea, stiam drumul ca l-am facut cu masina cu Hoinarii, era oki atunci, nu parea nu stiu cat de criminal. La un moment dat ii vedem si pe restul, Dani era putin inaintea mea, ma astepta mereu, knd ajungem sa ne intalnim cu gashca, le-am zis k roata mea de spate e moale si asa a fost, pana la urma a necesitat o schimbare de camera si din nou la drum. De acum incepea greul.

O urcare, prin sat, nu stiu care era ca nu am retinut, si nici nu parea a fi important macar, idea era ca ma dau pe bike, prima data in aceasta varianta offroad. Am mai fost cu Miha pana la Remetea mare si prin zona dar acolo e plat, nu se compara. Asa ca dai si pedaleaza, aia cu bitze mai tari o iau inainte, oricum nu ne grabeam foarte tare, ramanem in spate, eu, Remus, Dani si Paul. De aici incepe aventura, jos de pe bike si push bike, santuri de la apa care se scurgea de pe munte, radacini, si foarte cald. In fine, lasand asta deoparte dai si impinge, nu pare a fi horror, mai o pauza, mai o gura de apa, un dextro, totul e ok si roz. Logic dupa urcare, urmeaza si coborarea, doamne ajuta. Dar, shit, e mai naspa, mai pe bike, mai pe langa alergand la vale, idea era ca urcarea m-a terminat, apoi pe coborare m-am odihnit dar ma dureau picioarele si mainile de la zdruncinituri. Baietii m-au asteptat mereu, era foarte ok, nu am ce sa ma plang, singura chestie era ca nu am mai facut asa ceva si era al naibii de greu. Nu se compara cu orele de cycling de la worldclass, pe naiba, aici era the real deal. Nu zic ca acele ore nu m-au ajutat, ba da, si inca cum, dar aici nu ai ce face, ai obosit, trebuie sa mergi mai departe pentru ca nu ai de ales, ori mergi ori ramani in acel middle of nowhere.

Dupa o coborare lunga si faina, sau partial faina, ca trebuia sa mergi pe potecutze si pe urme de copite de vaci, din nou alta urcare. Cum sa ii placa la Suca urcarile nu stiu, nu imi pot imagina care e faza, dar asa o fi, eu nu il contrazic :)) el stie mai bine. Era sa iau o o capitza de fan in brate, am terminat aproape toti sabotii pe spate, totusi nu am facut pana, ceea ce e genial. Dani a reusit sa cada genial in fatza mea, important e ca nu s-a lovit. Am trecut peste dealuri/munti ce or fi, am ajuns in alt sat, am oprits a bem apa de la un izvor, a fost excelenta, am umplut un bidon gol cu apa rece, zama mea de isostar era calda, puteai sa o bei pe post de supa ca numai conta. Dupa pauza bine meritata , alta urcare, si sai si suie, nu a fost foarte lunga dar am simtit-o, ma dureau muschii de la picioare, mai ales gambele, asta e, oricum ma dor pe urcari, apoi spatele de la atata impins la bike, mai suiam si pe el dar nu duceam mult k trebuia sa ma dau jos pentru ca erau santuri si cum exp mea la pedalat e cam nula nu m-am riscat. De ce sa ma sparg? m-am dus acolo sa vad cum e, sa ma plimb, de fun, si poate daca nu e f greus a concurez. Mda, sigur ca asa va fi:)) ajungeam dupa 10 ore eventual :))

La un moment dat drumul se bifurca, Paul zice k aici e o scurtatura, coboram direct in sat si ajungem la Liman, chiar numai aveam chef sa ii dau pana la releu, mi-a ajuns, chiar nu am mancat mai nimic, si nu puteam manca acel Corny, imi era greatza numai la gandul ca ar trebuis a il mananc. Am luat 2 guri dar atat, era scarbos. Nu pot manca cand fac efort, pur si simplu nu pot inghiti. Am mai patit asa si la Ishgl cand ma chinuiam sa topesc o bucatica de cioco in gura, intr-un final am renuntat si am scuipat-o.

Urmeaza coborarea lui Paul, de abia astepta, downhill :)) si pe jos fara bike e hardcore, dar mai cu bike, in cele din urma o cobor, ma dureau gleznele de la pamantul tare, de la cum am zburat peste bike fara sa ma lovesc totusi, aveam plin de zgarieturi si vanatai pe mine, o adevarata colectie de bube :)) asta e, mie mi'a trebuit, asa ca nu pot sa fac altceva decat sa tac din gura.

Ajungem la sosea, excelent, incredibil, in sfarsit te dai pe bike, bag tare si ajungem "acasa". Marius era la inscrieri, lume cat vezi cu ochii la iarba verde si cu corturile, era o atmosfera faina, eu ma tot invart ca parca ar trebui sa manc ceva totusi, si ma duc in camera sa fac dush...cu apa rece din pacate, apoi am luat o conserva, am devorat-o afara,mi-a picat excelent, desi am mancat-o rece si fara paine. Doua ore mai tarziu mai bag 2 mici, desi nu is amatoare dar mi-au placut, simteam ca imi e foame.

Intr-un final mergem in camera, pat, cald si HBO, 2 paturi mari, le unim si impartim camera cu Remus, loc suficient, desi cam prea cald totusi, intr-un final adormim, Marius inainte de noi 2 care continuam sa povestim tot felul de prostii.

Va urma....